Lucian Munteanu „Doamne, să mă ajute şi pe mine cineva!”

„Am veşti bune despre Lucian. Sâmbătă, în noaptea de Moş Nicolae, lui Lucian i s-a efectuat transplantul de măduvă de la fratele său, Marius. Medicii sunt încântaţi. Operaţia a fost un succes. Singura problemă este acum că Lucian nu prea are poftă de mâncare. Medicii spun că este o reacţie normală a organismului după operaţie. Erau optimişti. Astăzi se uita la desene pe DVD. Mi-e dor de Luci! Dacă i-aţi vedea mânuţa cu branulă în care îţi pune o grămadă de pupici şi ţi-o trimite în zbor, v-aţi topi… Dacă l-aţi auzi cum spune la telefon „Mi-e dor de tine!”… Lucian va rămâne în Italia 1 an. Aşa au hotărât medicii. Are nevoie de orice sumă pentru că viza de muncă a tatălui pentru cele 3 luni va expira în curând şi nu se ştie dacă va putea fi prelungită. Ceea ce este important este că Lucian are nevoie de o sumă mult mai mică, nu de 150.000 de euro. Hai să arătăm că suntem oameni şi de data asta şi că ne pasă! Dă-le, Doamne, multă putere tuturor copiilor!”

Această veste bună am primit-o pe blog, de la Ana-Maria, la articolul despre Lucian - aici: „Steluţele de mare. Lucian Munteanu şi speranţa din Italia”. Lucian a fost auzit şi a fost salvat. Lucian, copilaşul de doar 3 ani împliniţi pe 5 octombrie 2008, bolnav de leucemie de la vârsta de 2 ani, a plecat cu 10.000 de euro în buzunar spre clinica din Italia, unde a fost salvat.

Cred că Lucian mai are nevoie de 40.000 de euro.

Dacă puteţi şi vreţi să dăruiţi:

Banca Transilvania - Sucursala Brâncoveanu Bucureşti

RON: RO 53 BTRL 04301201L94684XX

EURO: RO 28 BTRL 04304201L94684XX

USD: RO 77 BTRL 04302201L94684XX

Titular: Munteanu Gabriela (mama)

Telefon: 0747.556.929

Eu nu îl cunosc pe Lucian. Tot ce am aflat despre el am scris aici. Nu ştiu dacă m-a auzit cineva. Ana-Maria însă îl cunoaşte pe Lucian. Am să redau cuvintele ei, scrise pe blogul său, poate cine ştie…

„Am citit un articol din Jurnalul National Lucian care m-a cutremurat. Va las si voua linkul – aici. Multumesc din suflet colegilor de la Jurnalul National care au publicat povestea. Ii anunt ca dupa ce ei au publicat materialul s-au strans aproape 10.000 de euro pentru Lucian. Ce minunat ar fi sa ne dam mana toti si sa organizam un eveniment pentru Lucian care sa scoata bani din buzunarul celor care se lafaie in salarii nesimtit de mari. Eu tot nu inteleg de ce trebuie sa apelam la mila publica iar statul roman sa stea cu mainile in san si sa nu faca nimic pentru copiii nostri. Ma revolta, ma doare neputinta de a nu face nimic. Imi vine sa urlu. E ora 7 dimineata. Ma imbrac sa plec la gradinita la copiii mei. Da, lucrez la o gradinita. Am nevoie sa-mi umplu sufletul de zambetul copiilor sanatosi si frumosi ca sa pot crede ca intr-o buna zi si Lucian va face parte dintre ei si Silvia si Luca si Andrei, copiii pe care i-am tinut in brate, copiii bolnaviori care au devenit la mai putin de 2-3 ani, OAMENI MARI”. Dupa-amiaza voi posta aici toate actele medicale ale lui Lucian. Am o veste buna, de ultima ora: sper sa-i putem face o programare lui Lucian la o clinica din Milano, Italia. Ajuta-i Doamne!

http://suchardine.wordpress.com/2008/10/14/lucian-copilul-cu-prieten-inger

„L-am cunoscut pe Lucian in acest week-end. Vorbesc cu mama lui de foarte mult timp la telefon insa de-abia ieri am reusit sa-mi fac timp sa ajung la sectia de oncologie-pediatrica a spitalului Marie Curie din Bucuresti. Am mai avut o experienta de acest gen in luna decembrie a anului trecut cand am mers la Institutul Oncologic Fundeni de Sf. Nicolae. Este o experienta pe care n-o recomand oamenilor sensibili. Pe holurile sectiei de oncologie Marie Curie erau o multime de copii. Toti aveau branule in manutze sau picioruse si fara par in cap. Toti luptau cu o boli cumplite: cancer, leucemie, tumori… Toti se bucurau de viata insa, ca niste copii normali. Cand am intrat eu, erau stransi in jurul unui joc nou pe care-l testau, extrem de curiosi. Lucian dormea. Are 3 ani dar este deja un Om Mare. Pentru ca Lucian stie ce are: leucemie. O boala cumplita care-i stoarce toate fortele din trupusorul lui mic. Pentru ca forma lui Lucian este coticorezistenta adica rezistenta la tratament. Este un copil frumos si destept din Galati. Un copil care ar avea toate sansele sa se bucure de viata daca aceasta viata nu ar avea un pret: 150.000 de euro au spus medicii din Romania. Atat costa dreptul la sanatate, bucurie, fericire… Acesta e pretul sansei lui. Acesti bani si maduva pe care fratiorul lui de 8 ani, Marius, i-o cedeaza bucuros (pentru ca sunt compatibili 100%) numai pentru ca Lucian sa vina acasa si sa se joace din nou cu el. Lucian a si uitat cum este acasa, la Galati. Pentru el “ACASA” este rezerva de la Marie Curie. Cand se plictiseste pe coridor o ia pe mami de mana, o priveste cu ochi senini si-i spune:”Mami, hai acasa”. Si atunci, mami il ia de manuta si se intorc in rezerva. Au venit la Marie Curie in luna ianuarie a acestui an. De Revelion, chiar in noaptea Anului Nou, Gabriela Munteanu, mama lui Lucian a primit cumplita veste a diagnosticului. De atunci, Craciunul si Anul Nou au imbracat haina sumbra si in sufletul Gabrielei Munteanu si-au anihilat semnificatia. De atunci, lupta cu disperare in fiecare zi pentru ca Lucian sa plece la o clinica din strainatate unde se poate face un transplant de maduva pentru Lucian. De cand sunt ei internati, 17 copii, prieteni de joaca cu Lucian s-au transformat in ingeri si au plecat la Doamne-Doamne. Intr-o zi, cand Teodora, o fetita superba, cu parul lung si carliontat si gene lungi, colega lui de rezerva, nu a mai putut lupta cu boala, Lucian i-a spus mamei sale: “Mami, Teodora s-a facut inger. Eu cand ma fac inger?”. Si sufletul mamei s-a strans de disperare. Pentru copiii internati la Marie Curie aceasta este normalitatea. Sunt multi, care de cand s-au nascut nu cunosc o alta viata decat cea traita prin saloane de spital. De aceea nici nu constientizeaza prea bine drama pe care o traiesc. Pentru noi, cei pentru care exista VIATA de dincolo de gardul spitalului, ni se umplu ochii de lacrimi la gandul ca exista si o alta dimensiune a vietii. La ora la care scriu aceste randuri am aflat ca s-a stins din viata Denisa, fetita Laviniei Milosevici, multipla noastra campioana la gimnastica. Lavinia a devenit asadar mama de inger…Lupt cu disperare sa salvez alte vieti. Ma doare sufletul pentru fiecare copil bolnav pentru ca inteleg ce inseamna sa fii mama de inger. Nu mai pot sa scriu. Ma ineaca lacrimile. Va las conturile pentru Lucian… si cateva poze… Revin. Va imbratisez cu mult drag.

Conturile la care se pot face donatii pentru Lucian sunt:

in lei: RO53BTRL04301201L94684XX

in euro: RO28BTRL04304201L94684XX

in dolari: RO77BTRL04302201L94684XX

http://suchardine.wordpress.com/2008/10/14/lucian-un-zambet-pentru-o-lume-mai-buna

Lucian la Poveştiri Adevărate, Acasă TV, pe 6 noiembrie 2008.

Lucian la aniversare, în spital.

Articolul a fost preluat de pe blogul Isabellei Lorelai ... un om cu "umeri" puternici! Duce atat de multa iubire pe ei incat ma intreb uneori "cata iubire poate duce un om fara sa ingenuncheze???"