E 112 SAU DESPRE UN SISTEM DE RAHAT!!!

"...Tell me what has become of my rights
Am I invisible because you ignore me?
Your proclamation promised me free liberty, now
I'm tired of bein' the victim of shame
They're throwing me in a class with a bad name
I can't believe this is the land from which I came
You know I do really hate to say it
The government don't wanna see
But if Roosevelt was livin'
He wouldn't let this be, no, no

Skin head, dead head
Everybody gone bad
Situation, speculation
Everybody litigation
Beat me, bash me
You can never trash me
Hit me, kick me
You can never get me

All I wanna say is that
They don't really care about us
All I wanna say is that
They don't really care about us"




Cum ne mai rup pe noi unii oameni care ne pun la rând la viaţă ca şi cum ar trebui să o cumpărăm cu suta de grame...

Am stat zeci de ani la rând la: pâine, lapte, ouă, libertate, drept la viaţă..., iar acum, când ar trebui să ne bucurăm de schimbări, de libertate, de DREPT LA VIAŢĂ... unii au noroc şi rămân ÎNVINGĂTORI, iar pe alţii...

ÎI ÎNGROAPĂ UN NENOROCIT ŞI UN ÎMPUŢIT DE SISTEM!!!!!!

care îi pune pe oamenii GRAV BOLNAVI SĂ STEA ÎNCĂ LA COADĂ LA VIAŢĂ pentru un DOCUMENT numit E112 !!!

Ca şi pe vremea lui Ceauşescu...unii ajung la el, alţii nu, iar alţii...ajung PREA TÂRZIU!!!

SĂ VĂ IA NAIBA DE OAMENI FĂRĂ COMPASIUNE, FĂRĂ RESPONSABILITATE ETICĂ, FĂRĂ BUN SIMŢ ŞI RESPECT FAŢĂ DE OAMENII CARE AU NEVOIE DE VOI !!!

M-AM SĂTURAT DE GOGOŞI ŞI MINCIUNI ŞI BIROCRAŢIE CÎND DEFAPT E VORBA DE LIPSĂ DE ATITUDINE, DE LIPSĂ DE SCHIMBARE, DE OMENIE!

SUNTEŢI NIŞTE LEGUME CĂRORA VĂ PLACE SĂ FIŢI PUPAŢI PE TOATE PĂRŢILE, DAR DEŞI OAMENII SUB LACRIMILE LOR VĂ ŞTERG DE PRAF,
VOI TOT NIŞTE GUNOAIE PARAZITE RĂMÂNEŢI !!!

Nu ştiu voi oameni buni, dar eu simt că deja este prea mult!
Am să încerc să fac o petiţie care să restrângă timpul de evaluare a documentelor necesare pentru E112.
În astfel de cazuri, trebuie să existe un timp limită foarte scurt care să fie şi respectat de cei în cauză!

Oamenii nu mai trebuie să stea la uşi închise şi la RÂND LA VIAŢĂ, iar cei în măsură să facă ceva nu mai pot să îi trateze ca şi cum aceştia ar fi persoane fără drepturi sau care îşi permit timp, pentru că oamenii au dreptul la sănătate, la muncă, la viaţă, la opinie, la bun simţ din partea celor care oricum funcţionează ca nişte căpuşe - sug impozite peste impozite şi taxe de la noi, iar noi nu avem dreptul să ne cerem dreptul!

M-am săturat!
TREBUIE SĂ FACEM CEVA!!!

Am găsit de curând pe blogul Isei, faptul că cei de la Asociaţia salvează Vieţi vor face un miting care să vină în ajutorul celor care stau la rând pentru a li se aproba formularul E112!

"Luni, 17 august 2009, la ora 17.45, câţiva „no name” din Bucureşti ne punem tricouri albe şi îndrăznim să facem un simplu exerciţiu de solidaritate - ne întâlnim pe trotuarul din faţa Muzeului Antipa – vis-a-vis de Guvernul României, la un miting cât se poate de civilizat. O oră (sau două) din viaţa noastră de „no name” sănătoşi (nu se ştie până când) le-o dăruim altor „no name”, dar grav bolnavi – care nu pot fi trataţi în România, din motive bine cunoscute. Ei nu ne cunosc pe noi, noi nu îi cunoaştem pe ei. Pe unii i-am văzut la televizor, în ziare, pe bloguri. Pe alţii nu. Sunt peste o sută de oameni numiţi în acest moment „dosare”.

Ştim doar că ei luptă cu boli cumplite, dar că au şanse să se facă bine dacă primesc tratamentul adecvat – din păcate nu în România.

Ştim doar că au drepturi şi că şi au luptat ca să şi le obţină. Ştim doar că le-au trebuit luni de zile ca să întocmească dosare stufoase, zeci de drumuri prin comisii şi comitete. Ştim doar că dosarele lor au stat cu lunile prin instituţiile statului, pline de lacrimi şi sânge, în aşteptarea unei semnături.

Şi că acum aşteaptă aprobarea pentru bani, soluţie salvatoare care ar fi trebuit să vină săptămâna trecută. Fiecare zi de întârziere a aprobărilor dosarelor înseamnă câte o zi în minus din viaţa fiecărui bolnav. Cu cât ajung mai târziu în străinătate, cu atât le scad şansele de viaţă.

În iulie 2009, la ministerul sănătăţii fuseseră acceptate peste 100 de dosare ale oamenilor cu afecţiuni de sănătate deosebit de grave, care solicitau acordarea de ajutor pentru tratament medical şi intervenţii chirurgicale în străinătate (bolnavi care vor să depună dosare sunt cu miile, însă sunt respinse pentru diverse motive – „incomplet”; „greşit”; „se poate şi în România”).

Din cele peste 100 acceptate au fost alese 10, considerate foarte urgente. Din cele 10 considerate foarte urgente, erau bani doar pentru 4 bolnavi – aşa i s-a spus lui Marian George David, unul dintre bolnavii care aşteaptă.

Mitingul este organizat de Asociaţia „Salvează vieţi” şi este autorizat de Primăria Capitalei.

Salvează vieţi

info@salveazavieti.ro

http://salveazavieti.ro"

Despre acestea mai mult AICI: " Îndrăzniţi. În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi"!

Acest miting ar trebui să ia amploare în mai toate oraşele mari ale ţării!
Trebuie cumva să facem ceva... oarecum Isa are dreptate: necazurile vor exista, dar trebuie să îndrăznim!