Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse,
însotita de cresterea secretiilor bronsice, permanenta sau intermitenta
(cel putin 3 luni pe an si minim 2 ani de la aparitie), necauzata de o
boala sau leziune bronhopulmonara specifica.
Etiopatogenie
Afecteaza bronhiile mici, unde leziunile inflamatorii si secretiile produc stenoza, spasm, colaps expirator si disfunctie ventilatorie obstructiva. Sunt cunoscute trei cauze importante: factorii iritanti, infectia si alergia, unele droguri contribuind la precipitarea evolutiei spre decompensare. Dintre factorii iritanti, tabagismul si alcoolismul sunt esentiali. Mai contribuie poluantii aerieni, vaporii iritanti din industria chimica, vaporii de amoniac, conditiile atmosferice nefavorabile (frig, umezeala, curenti de aer).
Infectia microbiana (streptococul, stafilococul, uneori de spital, enterococul, hemofilul si diferite enterobacterii) sau virala, primitiva sau secundara, ocupa un loc primordial, gre-fându-se de obicei pe o mucoasa bronsica alterata de iritatia cronica, unele defecte genetice etc. Alergia este cea de-a treia componenta etiologica, actionând prin sensibilizare la pneumoalergeni sau alergeni microbieni. Contribuie catarurile infectioase traheobronsice, rinofaringitele cronice si terenul predispus. La precipitarea evolutiei, actioneaza si unele droguri si unele vagolitice ca belladona, care usuca mucusul protector, simpaticomi-meticele (Bronhodilatin, Alupent) care, dupa efectul salutar initial, prin abuz, agraveaza boala (astmul drogatilor), expectorantele pe baza de terpina sau ioduri, barbituricele, sedativele si tranchilizantele, care depima centrul respirator, Penicilina (prin alergie), oxi-genoterapia masiva. Prin toate aceste mecanisme, tusea nu mai este eficace, expectoratia creste, rezulta staza bronsica, stenoza, tulburari de ventilatie si infectie, cercul devenind vicios.
Anatomie patologica
Anatomia patologica arata fie atrofia, fie hipersecretia mucoasei, cu edem, hiperemie si hipersecretie. Cu timpul apare rigiditatea arborelui bronsic, cu deformari, care favorizeaza retentia continua a secretiilor.
Simptome
Boala este neglijata mult timp. Simptomul principal este tusea, la început dimineata, ulterior permanenta, însotita de expectoratie de obicei mucopurulenta, fenomene accentuate în anotimpul rece. Bolnavul este de obicei afebril, dispneea creste progresiv, iar cianoza apare tardiv. înainte de instalarea imfizemului, starea generala este buna, iar toracele de aspect normal.
Auscultatia deceleaza raluri ronflante si sibilante. Explorarea functionala evidentiaza semne de disfunctie ventilatorie obstructiva (scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scaderea V.E.M.S.).
Dupa o perioada mai mult sau mai putin lunga, apar emfizemul pulmonar obstructiv, dilatatia bronhiilor, insuficienta respiratorie, cordul pulmonar cronic. îritr-un stadiu avansat, se evidentiaza tabloul clinic de bronhopneumopatie cronica obstructiva, care arata ca procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale (dipnee, eventual cianoza, disfunctie ventilatorie obstructiva). Primele semne care anunta insuficienta respiratorie (hipoxemie si hipercapnie) sunt: agitatia, transpiratiile profuze, anxietatea, tahicardia, cresterea T.A. Fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. Decompensarile pot aparea si ca urmare a erorilor terapeutice (droguri nocive sau aport excesiv de lichide).
Forme clinice
Bronsita cronica purulenta; bronsita cronica hemoragica; bronsita cronica cu afectare a bronhiilor mari care este bine tolerata mult timp (tusea este violenta, expectoratia mucopurulenta si abundenta, ralurile subcrepitante prezente); bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor, este dominata de dispnee (expectoratia este mai redusa, iar evolutia este mai rapida, cu aparitia complicatiilor); bronsita cronica astmatiforma are sa simptom dominant dispneea paroxistica (prin bronhospasm). Trebuie deosebita de bronsita astmatica, în care astmul bronsic preceda bronsita cronica, care apare ca o complicatie.
Etiopatogenie
Afecteaza bronhiile mici, unde leziunile inflamatorii si secretiile produc stenoza, spasm, colaps expirator si disfunctie ventilatorie obstructiva. Sunt cunoscute trei cauze importante: factorii iritanti, infectia si alergia, unele droguri contribuind la precipitarea evolutiei spre decompensare. Dintre factorii iritanti, tabagismul si alcoolismul sunt esentiali. Mai contribuie poluantii aerieni, vaporii iritanti din industria chimica, vaporii de amoniac, conditiile atmosferice nefavorabile (frig, umezeala, curenti de aer).
Infectia microbiana (streptococul, stafilococul, uneori de spital, enterococul, hemofilul si diferite enterobacterii) sau virala, primitiva sau secundara, ocupa un loc primordial, gre-fându-se de obicei pe o mucoasa bronsica alterata de iritatia cronica, unele defecte genetice etc. Alergia este cea de-a treia componenta etiologica, actionând prin sensibilizare la pneumoalergeni sau alergeni microbieni. Contribuie catarurile infectioase traheobronsice, rinofaringitele cronice si terenul predispus. La precipitarea evolutiei, actioneaza si unele droguri si unele vagolitice ca belladona, care usuca mucusul protector, simpaticomi-meticele (Bronhodilatin, Alupent) care, dupa efectul salutar initial, prin abuz, agraveaza boala (astmul drogatilor), expectorantele pe baza de terpina sau ioduri, barbituricele, sedativele si tranchilizantele, care depima centrul respirator, Penicilina (prin alergie), oxi-genoterapia masiva. Prin toate aceste mecanisme, tusea nu mai este eficace, expectoratia creste, rezulta staza bronsica, stenoza, tulburari de ventilatie si infectie, cercul devenind vicios.
Anatomie patologica
Anatomia patologica arata fie atrofia, fie hipersecretia mucoasei, cu edem, hiperemie si hipersecretie. Cu timpul apare rigiditatea arborelui bronsic, cu deformari, care favorizeaza retentia continua a secretiilor.
Simptome
Boala este neglijata mult timp. Simptomul principal este tusea, la început dimineata, ulterior permanenta, însotita de expectoratie de obicei mucopurulenta, fenomene accentuate în anotimpul rece. Bolnavul este de obicei afebril, dispneea creste progresiv, iar cianoza apare tardiv. înainte de instalarea imfizemului, starea generala este buna, iar toracele de aspect normal.
Auscultatia deceleaza raluri ronflante si sibilante. Explorarea functionala evidentiaza semne de disfunctie ventilatorie obstructiva (scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scaderea V.E.M.S.).
Dupa o perioada mai mult sau mai putin lunga, apar emfizemul pulmonar obstructiv, dilatatia bronhiilor, insuficienta respiratorie, cordul pulmonar cronic. îritr-un stadiu avansat, se evidentiaza tabloul clinic de bronhopneumopatie cronica obstructiva, care arata ca procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale (dipnee, eventual cianoza, disfunctie ventilatorie obstructiva). Primele semne care anunta insuficienta respiratorie (hipoxemie si hipercapnie) sunt: agitatia, transpiratiile profuze, anxietatea, tahicardia, cresterea T.A. Fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. Decompensarile pot aparea si ca urmare a erorilor terapeutice (droguri nocive sau aport excesiv de lichide).
Forme clinice
Bronsita cronica purulenta; bronsita cronica hemoragica; bronsita cronica cu afectare a bronhiilor mari care este bine tolerata mult timp (tusea este violenta, expectoratia mucopurulenta si abundenta, ralurile subcrepitante prezente); bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor, este dominata de dispnee (expectoratia este mai redusa, iar evolutia este mai rapida, cu aparitia complicatiilor); bronsita cronica astmatiforma are sa simptom dominant dispneea paroxistica (prin bronhospasm). Trebuie deosebita de bronsita astmatica, în care astmul bronsic preceda bronsita cronica, care apare ca o complicatie.
(Sursa: netmedic)
3 comentarii:
si o cunostinta a avut...
Teribila mai este aceasta boala cand nu e tratata la timp sau cum trebuie!
Mda, cu tusea nu e de joaca
Trimiteți un comentariu